Arsenie Boca, Becali, Steaua…

1567065824080

Intr-o țară care se declara majoritar ortodoxă nu mi se pare de loc normal ca cel care isi traieste credinta sa fie bătaia de joc a presei chiar daca el se numeste …Becali.
Becali are o grămadă de cusururi si este departe de ceea ce am putea numi model de crestin. Pasiunea lui pentru fotbal (circ) este chiar condamnată de sfintii mari ai bisericii. Dar toti avem pacate si eu cel intors de pe un strand plin de femei goale, sunt ultimul care il pot judeca!
Ma irită insă rânjetele și „coatele”; la Steaua (pentru mine asta este) se dă cu tămâie, Tudor arată ca Arsenie Boca, vor sa scoată televizoarele samd.
Mă irită pentru ca cel putin 70% dintre jurnalistii care scriu in bătaie de joc si acelasi procent a celor care citesc, se declara crestini, se cunună in biserică, sunt nașii cuiva, iși îngroapă parintii cu preot…
Mă intreb cine este mai de râs cel care isi trăieste credintă sau cel care se minte ca o are? Cel care stie de ce face ce face sau cel care urmează niste traditii cu care nu are nimic in comun sau scrie despre lucruri pe care nu le intelege?
Mie unuia mi-ar place ca la locul meu de munca sa nu trebuiască sa tămâiez in ascuns, sa nu trebuie sa stropesc in ascuns cu apă sfintită! Mi-ar plăcea ca colegii/sefii sa fie tot ortodocși sa postim împreună, sa incepem/ sfârșim munca cu o rugaciune, sa cântăm colinde sau sa ne salutăm cu „Hristos a înviat”!
Probabil clima firmei s-ar schimba in bine.
Daca lucrurile acestea ar fi mai dese in tara, toată tara s-ar schimba in bine! Daca ar fi mai dese in lume, toata lumea s-ar schimba în bine!
Ne deranjază necinstea dar ne ascundem cu grije credinta ! Asteptăm ajutor divin dar nu avem curajul sa-l mărturisim pe Iisus!
Dacă Steaua nu joaca bine nu e din cauza ca s-a dat cu tămâie si nici din lipsa televizoarelor ci pentru ca jucatorii, conducerea clubului, nu-s profesionisti! Un profesionist stie ca victoria are in primul rând foarte multa muncă in spate! Nu asteapta minuni, pe care nu le poti forta sa vina, fara muncă, nici cu toata tamâia din lume!

PORUNCI si POVETE de Preot Sorin Croitoru

 

Peste orice supărare,
Peste răfuieli și ceartă
Este o poruncă mare
Dată omenirii: „IARTĂ”!

Peste orice nedreptate,
Peste răzbunări și ură
Este o poruncă, frate,
Dată de Hristos: „ÎNDURĂ”!

Peste fapta care doare,
Peste vorba ce rănește
E porunca salvatoare
Dată de Iisus: „IUBEȘTE”!

Peste orice-ndreptățire,
Peste îngâmfări și silă
Ce-i stau omului în fire,
E porunca: „SĂ AI MILĂ”!

Peste orice rațiune
Iritată că nu vede
Ce începe-a se opune,
Domnul poruncește: „CREDE”!

Peste-amărăciuni răbdate
În această cruntă eră,
Dumnezeu din ceruri, frate,
Îți șoptește-n suflet: „SPERĂ”!

Marea vieții cu talazuri
Te îneacă în durere?..
Întărindu-te-n necazuri,
Domnul te îndeamnă: „CERE”!

Vrei să fii pe veșnicie
La un loc cu sfinții, frate,
În cereasca-mpărăție?..
Domnul te învață: „BATE”!

Nu-i ușoară și nici largă
Calea către veșnicie..
Cel ce vrea pe ea să meargă,
Cu atenție să fie,

Ascultând întotdeauna
Și porunca, și povața,
Până va primi cununa
De la Cel ce i-a dat viața..

Knetzgau 2019

Concursul anual între mine și Liviu a inceput ca de obicei:
1. Dupa primul contact cu iarba de Knetzgau picioarele mele s-au inrosit de la genunchi in jos, s-au umflat si au inceput sa doară.
2. Liviu a prins in prima zi (doi crapi de cate 4 kg) eu….nimic!
Faptul ca nu prinzi nimic este deja dureros dar sarcasmul colegului este si mai și!
Totusi anul acesta nu am mai intrat in depresie; la urma urmei eu sunt un pescar cu marlin, baracude, mahi-mahi, la activ!
La ora 23.45 situatia s-a schimbat radical! Trezit din somn, de alarma de la bețe, am alergat afară fara sa-mi iau nici lanterna nici ochelarii.
Un peste mare!
Robert (cel mai mare crap din lac cca 20kg)? Nu era crap si dupa cum sarea deasupra apei parea o știucă imensă!
50 kg mușchi impartiti pe 2 metri care luptau pentru supraviețuire! Iar eu îl aveam într-un fir monofil de 30, pe o mulineta chinezeasca ieftină, cu un ac de 2 și un baț de carbon subțire pentru crap!
Deci cam toate condițiile sa nu îl pot scoate.


Morunul lacului!!!!!
Pentru un astfel de peste trebuie sa intri in apa ca sa-l scoti pentru ca nu prea exista juvelnic in care sa încapă!
Intratul in apa la 10 grade in intuneric nu-i chiar o dorința a mea sau altcuiva!
Numai ca morunul „meu” (vorba unui vecin din Sibiu) trebuia acum scos acum! În frig si intuneric!
Cumva Liviu a reușit sa-l faca sa intre cat s-a putut in juvelnic și cu mare efort sa-l târâie pe mal!
Oricat ne-am tachina cand e vorba sa îl ajuti pe celalalt o faci 100%. !
Morala de pescar adevarat!
Cateva poze în intuneric si apoi i-am dat drumu inapoi cu toate ca tare mi l-as fi dorit…ca batog!
Valoarea unui astfel de peste este de peste 1000 de euro (sunt doar doi in lac) fiind interzisa capturarea respectiv reținerea lui. Cine nu si-a dori sa plateasca 15 euro pe o zi de pescuit si sa plece cu un morun de 50 de kg acasa?
Pe de alta parte m-am bucurat sincer cand l-am vazut ca se reintoarce in larg! Un peste deosebit de frumos si cumva ….flegmatic!
Zilele s-au desfăsurat cam la fel Liviu a prins mai des si mai mari crapi decat mine!
Uneori s-a apropiat pana la 18 kg.
Joi fiind Înăltarea Domnului eu am întrerupt concursul pentru o vreme dar avantajul meu a ramas.


Vremea este deosebit de proasta pentru pescuitul de crap.Intr-o singura zi sunt scăderi de temperatura de peste 15°C, alternează orele de caniculă si liniste cu cele de frig vânt puternic și ploaie rece! E de mirare ca am prins și cat am prins! In plus am prins o răceală zdravănă ca la alergia de pe picioare de asta mai aveam nevoie!
In ultima zi conduceam cu 30 de kg un avantaj relativ liniștitor mai ales ca nu mușca nici un crap….
Dar….
Ticalosului de morun ii era perpendicular si de presiunea atmosferica, de vântul puternic sau de altceva. Lui ii era foame! Si bineinteles din toate momelile oferite de cei peste 20 de pescari de pe lac (de mine inclusiv) a ales-o pe a lui…..Liviu!
De pe un moment pe altul am ramas în urma cu 19 kg! Si mai erau mai putin de 20 de ore pâna sa încheiem duelul de anul acesta…
Desigur l-am ajutat să il scoată (afara stiiți povestea cu morala solidaritatea între pescari…) mai ales ca aveam si interesul sa am si eu o poza buna cu morunul.(Prinzându-l noaptea pozele mele nu prea erau grozave).


Cum nici un bine nu ramane nepedepsit nu m-am ales decat cu o baie în lac, cel care trebuia sa faca fotografiile a apăsat pe declanșator fara sa se uite la ce fotografiaza!
Faptul că l-am prins nu mai poate nimeni sa mi-l ia chiar dacă nu am o dovadă corespunzătoare!
În privința morunului concluzia cea mai aproape de adevar a avut-o cea mai bună soție dintre toate: ” Pestele ăsta are cu siguranță de gând să se sinucidă!”
Anul acesta am pierdut concursul.
Am condus aproape toată săptămâna, dar linia de sosire am trecut-o al doilea! Imi mai lipseau 2 pestisori (eu am prins 13 el 15) și niste amărâte de kilograme mai precis…..20! (el a prins 112 kg eu 92 kg)


Daca Liviu n-ar fi fost si el roman as fi spus ca asta e tipic romanesc sa pierzi inainte de final asa….
Scorul general este de 2 la 1 pentru el si o remiza (pentru mine)!

8.06.2019